Blog / In zambetul omului este oglindita bunatatea lui Dumnezeu
de Vali Andronic, beneficiar Samusocial
Cand soarele-i acoperit de nori,
Iar ceru-i cenusiu in zori
Si frica te-a oprit sa mori
Cand tu puteai de-atatea ori.
Cand lacrimi multe-ai adunat,
Iar sufletul ti-e tot uscat,
Caci soarta toate le-a schimbat
Si-n loc de bine rau ti-a dat.
Cand ziua-n care te-ai nascut
De-atatea ori a tot trecut,
Apusa-i steaua ce-ai avut
Iar cerul e pustiu si mut.
Cand simti pierdut ca-i drumu tau,
Cum orbul de bastonul sau,
De sus te-ai pravalit in hau
Din rau iti merge si mai rau.
Cand vezi la toti ca au dispret,
Cand mergi pe drum pribeag drumet
Din tot ce-ai fost esti fara pret
Nu mai pasesti drumul semet.
Atunci aduna iar putere
Chiar daca ai in gura fiere,
Ridica-ti ochii in tacere
Priveste cerul: El nu cere.
Un rasarit e-n orice-apus
O cruce jos si alta sus,
Iar tot ce a trecut s-a dus
Nu fi trecutului supus.
Caci Bunatatea Domnului
E pusa-n fata Omului,
In zambetul si-n ochii lui
Si-n limpezimea Cerului.