Samusocial din Romania este un dispozitiv de urgenta ce vine in ajutorul persoanelor fara adapost din Bucuresti. In prezent este singura organizatie umanitara care furnizeaza servicii de asistenta sociala, psihologica si medicala pentru persoanele adulte fara adapost. Samusocial a preluat proiectul organizatiei Medici fara Frontiere in 2004. Inca de atunci, au fost intalnite in fiecare an 1500 de persoane adulte fara adapost, diferite.

Ca urmare a tranzitiei socio-economice din ultimii ani, numerosi oameni au devenit vulnerabili, ajungand in situatia de a-si pierde domiciliul si de a trai in strada. Estimarile oficiale mentioneaza existenta a 15 000 de persoane fara adapost in tara (Planul National Anti-Saracie), dintre care aproximativ 5 000 traiesc in Bucuresti (Statistica a Organizatiei Medici fara Frontiere).

Conform statisticilor IML, aproximativ 300 de persoane fara adapost mor in strada in fiecare an, majoritatea in timpul iernii.

Problemele de ordin social si medical ale acestei categorii s-au inmultit din cauza factorilor precum: alimentatia improprie, conditiile de igiena precare, accesul limitat la asistenta sociala si medicala adecvata, imposibilitatea de a obtine un loc de munca, etc. Astfel, majoritatea persoanelor adulte fara adapost sufera de boli cronice (afectiuni respiratorii 20%, cardiovasculare 10% si dermatologice 12%), ceea ce le face mult mai vulnerabile, duce la cresterea nevoii de servicii sociale accesibile si le reduce sansele de supravietuire si de reinsertie sociala.

Cifrele sunt tot mai mari...

Conform unui total de 3 000 de fise sociale inregistrate in perioada 1997-2008, peste 2 300 de beneficiari sunt barbati si doar 600 femei. Dintre acestia, 36% dintre barbati si 24 % dintre femeile au varsta cuprinsa intre 40 - 49 de ani, aceasta fiind grupa majoritara intalnita in randul barbatilor. In grupa de varsta 30 – 39 de ani se incadreaza 22% din barbati si 24% femei. Dintre persoanele intalnite, aproximativ 29% au avut ultimul domiciliu in provincie.

Din acelasi numar de 3 000 fise, au fost clasificate caile de adapost pe care persoanele fara adapost le folosesc, dar si sursele de venit ale acestora. Astfel, majoritatea barbatilor se adapostesc in scari de bloc (24%), locuiesc in gari (13%), dorm in adaposturi improvizate sau sunt tolerati de rude, cunostinte sau prieteni (12%), isi petrec noptile in canale (9%) sau in parcuri (6%).

In ceea ce priveste situatia adapostului pentru femei, majoritatea sunt tolerate temporar de familie, cunostinte sau de prieteni (20%), altele isi gasesc adapost in scari de bloc (19%), in adaposturi improvizate (15%), dorm in gari (7%), in canale (4%) sau parcuri (4%).

Sursele de venit ale beneficiarilor barbati sunt: venituri ocazionale (48%), o mare parte dintre ei nu au nici un venit(13%), altii apeleaza la cersit (12%), un mic procent beneficiaza de pensie (7%), iar un procent si mai mic se ocupa cu vanzarea materialelor refolosibile (4%).

Femeile inregistreaza procente mai mici in comparatie cu barbatii la veniturile pe care le obtin din venituri ocazionale (19%), din cersit (18%), din pensie (10%) sau din vanzarea de materiale refolosibile (2%). In plus, doar 1% din beneficiarii femei primesc ajutor social. Un procent ingrijorator il inregistreaza femeile fara adapost care nu au nici un venit (17%).

Concluziile sunt simple…

Dupa ce au petrecut noptile sub cerul liber sau in diverse locuri pe care le-au numit temporar “casa”, majoritatea acestor persoane si-au pierdut reperele de timp si de spatiu, au devenit lipsite de motivatie si au renuntat sa solicite din proprie initiativa accesul la serviciile sociale furnizate de autoritati publice sau ONG-uri (ajutor social, cantina sociala, adapost, asistenta sociala, psihologica si medicala). Si nu de putine ori s-au lovit de indiferenta semenilor si chiar a factorilor decizionali.

De aceea, implicarea organizatiilor neguvernamentale si institutiilor publice si private in demararea de proiecte concrete ce pot determina traseul social pentru aceste persoane este singura solutie pentru scaderea numarului de persoane fara adapost, indiferent de situatia economica cu care se confrunta societatea.

« Inapoi la newsletter