Blog / Poezie pentru luna femeilor

cine e de vinaVali A. a trait 10 ani in strada, prea mult chiar ca sa inteleaga ca cel mai important in viata este sa fii iubit de Dumnezeu si sa mai primesti o a doua sansa.
Aceasta sansa a primit-o prin Samusocial din Romania care a crezut in el si care i-a oferit un loc de munca in cadrul proiectului “Atelier de reinsertie socio-profesionala” din Bucuresti si un loc de adapostire.

Poezia este cel mai la indemana mijloc de comunicare pentru Vali. In linistea foii de hartie, Vali isi asterne gandurile sau amintirile in versuri.
“Tabloul” este o poezie dedicata femeii, un martisor pentru toate femeile care cred in dragostea ce le este destinata.

Tabloul

Femeie cu ochii ca cerul senin
Si lacrima plansa in prag de destin
Icoana pictata in noaptea adanca
Si zbucium de mare lovita de stranca.

Cand luna luceste in negre unghere
Si noaptea se trece cu pasi de tacere
Cand stelele sclipesc albastre si reci
Si-asteapta cu gandul de ele sa treci.

Prin poarta deschisa de sorti si noroc
Salbaticul gand, sageata de foc,
Sa treaca prin lumi cu alte hotare
Sa uite durere si lacrimi amare.

Femeie cu ochii ca cerul senin
Ti-e inima plina si sufletul plin
De multa iubire ce plange in tine
Ca umbra si noaptea ce plang in ruine.

Iar lacrima grea s-agata-n tarziu
De genele tale si sufletu-ti viu
Bobite fierbinti pe sufletul pal
Ramas visator in margini de mal.